Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri

Andrea Sgarro: Alegerile din România - Un mesaj către Europa 28-11-2014

Victoria liberalului Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale din România l-a surprins plăcut pe Andrea Sgarro, unul dintre cei mai faimoşi profesori italieni. Alegerea unui etnic german de confesiune luterană în cea mai înaltă funcție dintr-o țară latină, majoritar ortodoxă, este un eveniment politic care demonstrează că românii nu se încadrează în șabloanele construite pe seama lor.

Profesorul italian Andrea Sgarro s-a născut în 1947 și predă la Departamentul de Matematică și Geoștiințe de la Universitatea din Trieste. Specialist în teoria informației, lingvistica matematică, teoria codurilor și bioinformatică, fuzzy logic și DNA word design, el este astăzi unul dintre cei mai faimoși profesori italieni. Printre studenții săi se numără Nello Cristianini, unul dintre primii experți din lume în studiul inteligenței artificiale. Rafinat poliglot, Sgarro cunoaște nu mai puțin de 11 limbi. În afara de nativa italiană, el citește și vorbește cursiv în engleză, germană, franceză, spaniolă, română, portugheză, turcă, slovenă, ebraică și sârbă.

Căsătorit cu o slovenă, Andrea Sgarro este tatăl a doi copii, o fată absolventă a Accademia di Belle Arti din Veneția și un băiat absolvent de informatică al Universității Limerick. Pasionat de muzica clasică, mai cu seamă de perioada renascentistă a flautului, organizează periodic concerte de cameră la el acasă ori la alți colegi, invitând prieteni din Italia, dar și din Croația și Slovenia.

Legăturile sale cu România sunt vechi. Între cele două războaie mondiale, bunicii din partea mamei au venit în aici pentru a lucra la construcția de poduri și clădiri. Țara le-a lăsat o impresie puternică, ajungând să o îndrăgească. Cu atât mai surprinzătoare le-a părut distrugerea la care a fost supusă România în vremea regimului comunist. Mulți ani mai târziu, în 2001, mama profesorului Sgarro cu greu a putut accepta că Biserica Sf. Vineri din București, construită între anii 1640-1645 de domnitorul muntean Matei Basarab, a fost demolată în 1987 pentru a face loc unui banal bloc de locuințe.

La începutul anilor ‘70, Andrea Sgarro a venit în România pentru a-l întâlni pe Solomon Marcus, celebrul matematician român. Își începea cercetarea în lingvistică matematică și profesorul Marcus era încă de pe atunci o autoritate în domeniu. Perioada petrecută aici l-a convins că Dealul Patriarhiei, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Arghezi și restaurantele Caru’ cu Bere și Cocoșatul fac din București unul dintre orașele cu personalitate ale Europei. În zilele noastre, la fiecare revenire în capitala României, vizitează librăria Cărturești din Piața Romană pentru a vedea ce literatură mai citesc românii.

Victoria liberalului Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale din România l-a surprins plăcut pe universitarul italian. Alegerea unui etnic german de confesiune luterană în cea mai înaltă funcție dintr-o țară latină, majoritar ortodoxă, este un eveniment politic care demonstrează că românii nu se încadrează în șabloanele construite pe seama lor. Într-un e-mail* trimis pe 17.11.2014 profesorului Liviu P. Dinu de la Universitatea București, Sgarro a scris că mesajul românilor despre importanța caracterului trebuie auzit și de alte popoare europene.

„Dragă Liviu,

Astăzi la ora șapte jumătate am auzit la Euronews, și nu-mi vine să cred! Fiind om de graniță (eu), felicitările mele că ați ales pe cineva de o minoritate națională, nu e o decizie ușoară sau banală și dovedește că România are ceva de spus în Europa. Ieri am sărbătorit cu prietenii și am deschis sticla de Salcame(a)nt: prietenilor nu le venea să creadă ce vinuri bune are România. Felicitări încă o dată!

Ciao, Andrea”

Poate că așa va fi.

• Comentariul lui Andrea Sgarro mi-a fost pus la dispoziție de prof. Liviu P. Dinu.

Foto: Prof. Andrea Sgarro şi Liviu P. Dinu. 

sursa: puterea.ro